Abia la începutul lui 2023 am făcut cunoștință cu specialitatea chinezească denumită bao. Mi-a plăcut destul încât să caut o rețetă și să experimentez deja de 2-3 ori cu ingrediente diverse. Chiar și așa, când văd în meniuri bao vegan, sunt șanse mari să-l aleg. Ei, vă închipuiți cum fu când am descoperit un restaurant vegan dedicat acestei specialități, la doar 20 de minute de locul în care mă cazasem în Bruxelles? Entuziasm inițial și extaz ulterior.

Wonderbao e situat pe o străduță semi-pietonală, cu multe terase boeme, străjuite de niște copaci cu o formă cel puțin ciudată. Nu-mi dau seama dacă au ceva boală sau așa e soiul. Intru în local și observ că-s doar câteva mese ocupate. Perfect, căci am venit fără rezervare.

Poposesc în fața barului, unde se dă și comanda. Citesc meniul de pe perete și-mi vine greu să aleg, că-s prea multe combinații inedite. La recomandarea persoanei din spatele vitrinei cu dulciuri, comand un blue sheitan bao și o porție de fusion bahji. Trebuie să plătesc 15 euro, dar nu are să îmi dea rest de la 20. Fuge la bucătărie să caute, dar între timp văd și o minunăție de macaron. Îi fac semn că mai vreau ceva, revine și îmi spune că mai trebuie să îi dau 1 euro. Îi întind o bancnotă de 20 și insistă să nu-i mai dau, căci nu are cash pentru rest. Abia mai târziu îmi dau seama că mai aveam doi euro rătăciți în borsetă.

Tot direct pe perete, lângă meniul de la bar, stă scris un text în 3 limbi: franceză, engleză și germană. De aici afli că, deși te afli într-un fast-food, acesta este unul cu destule ingrediente bio, cultivate local, pregătite minuțios, cu multiple beneficii pentru sănătate. Hm, abia aștept!

Cum este atmosfera la Wonderbao

Persoana care servește e super simpatică. Se vede că îi este puțin mai greu să se exprime în engleză decât în franceză, dar e vizibil cât de mult se străduiește să fie bine pentru clienți. La nici un minut după ce mă așez într-un colț, ca să văd tot ce se întâmplă, vine la mese. Întreabă dacă suntem ok cu faptul că durează 25 de minute să vină mâncarea, căci sunt multe comenzi. Îmi place de ea. Stă la casă, debarasează, jonglează printre sarcini, dar pare că o face cu bucurie. Se vede că este un local mic și asta mie una îmi evocă autenticitate.

Bucătăria e de tip deschis. Uau! Am o super admirație pentru bucătarii care se simt suficient de confortabili să gătească sub privirile clienților. Nu mai spun că trebuie să fii super organizat și să ții mega ordine ca să mai intre cineva și a doua oară în restaurant. 

Trag cu ochiul la preparatele vecinilor și îmi alimentez speranțele pentru cina care urmează. 

Când îmi dau seama că aș putea părea cam intruzivă, trec pe telefon și mă uit la poze din local. Sunt alte câteva deserturi care-mi lasă gura apă, dar încerc să mă stăpânesc, ca să nu risipesc. Când ridic ochii, observ că micuțul restaurant este acum plin ochi.

Design modern, cu elemente tradiționale

Încerc să fac câteva poze fără să prind pe cineva direct cu fața la cameră. Decorul este aliniat cu tematica chinezească. Pe post de suport de plante, au folosit tăvi pentru gătire la abur, din bambus. Arată drăguț, dar ar fi și mai simpatic cu plante naturale. Alte câteva tăvi din bambus vin în completarea unor formele geometrice colorate, pictate direct pe pereți. 

Preparatele, o încântare pentru toate simțurile

Mă reașez la masă și la scurt timp vine și mâncarea. Arată demențial. Fac întâi poze, multe poze, și apoi îndrăznesc să gust. Încep cu garnitura, mai exact cu sosul garniturii. Dacă aș fi credincioasă, aș zice că-i dumnezeiesc. Identific gustul de Wasabi și observ ce impact vizual are verdeața adăugată. Ceapa pane este rumenită optim, nici prea crudă pentru gustul meu, nici arsă. Combinația este efectiv minunată.

Să trecem și la felul principal. Ați văzut cum arată? Scanez de sus în jos straturile acestui minunat bao și le încerc tot pe rând. Gust din verdeața cu aspect de iarbă și-mi explodează papilele. Tarhon și pătrunjel. Ce combinație puternică și totodată deosebit de plăcută pentru gusturile mele! Dedesubt, un mănunchi generos de germeni adaugă puțină iuțeală. 

Vedeta preparatului, seitanul, așteaptă verdict. Crusta crocantă care-l îmbracă îi dă savoarea pe care seitanul nu o are, fiind cam fad. Dacă ar fi fost de unul singur în farfurie, pe post de șnițel, ar fi trebuit cu siguranță marinat cu o sumedenie de condimente înainte de prăjire, pentru a avea gust. Însă, împreună cu toate celelalte arome, e bine echilibrat. 

Sub seitan, se ascunde o salată de sfeclă marinată, dulce-acrișoară. Vizual, contrastul este asigurat de sosul albastru deosebit ca aromă și cromatică. Colorat cu spirulină, a fost cu siguranță fermentat îndelung pentru a obține un gust pregnant de iaurt. La echilibrarea texturilor contribuie, pe lângă crusta seitanului, un pumn de migdale mărunțite fin. 

Toate aceste ingrediente sunt cuprinse de o pufoșenie de aluat, dulceag și super-elastic. Chiar că wonder bao! Clar de nerisipit, așa că am luat un sfert de bao, 3 aripioare de ceapă și sosul la pachet, pentru a mă bucura și mai târziu de combinația genială de arome.

Un ultim răsfăț la Wonderbao 

Vă amintiți că am comandat și desert? M-a așteptat cuminte pe masă. Macaronul are o textură similară celor făcute din albuș. Crema este super fină, acrișoară și vine cu un element surpriză: bănuiesc că este vorba despre bucățele de coajă de portocală, confiate. Super răcoritor și potrivit după cam multicică prăjeală. 

La final, în duc persoanei de la bar cei doi euro găsiți și-mi pare rău că nu pot lăsa mai mult. Îi mulțumesc atât ei pentru servire, dar și bucătarului care lua o pauză după câteva minute bune de foc continuu. Mă bucur mult că dezamăgirile din alte restaurante bruxeleze se mai disipează. Clar aș recomanda WonderBao și aș reveni dacă aș mai trece prin Bruxelles.