Relația mea cu mâncarea s-a schimbat radical de-a lungul vieții. Când eram mică, aruncam pe geam mâncarea pe care mi-o lăsau părinții plecați la serviciu, detestam legumele și le scoteam din ciorbă, ceream mai puțină ceapă în mâncare.
În facultate, am început să-mi gătesc în condițiile vitrege de la cămin, iar în timpul unui stagiu ERASMUS în Nantes (Franța), am început să integrez legume în dietă, preocupată fiind de risipa alimentară, forțată de bursa de studiu foarte mică și stimulată de un proiect de redistribuire a produselor pe cale de expirare din supermarketuri către studenți.
Câțiva ani mai târziu, subiectul risipei alimentare și al alimentației în general avea să revină în prim-plan. Ca jurnalistă pe subiecte de CSR și apoi doar de mediu, am scris despre zeci de studii legate de impactul hranei pe tot ciclul său de viață: producție, procesare, transport și eliminare. Am organizat conferințe pe tema risipei alimentare, am analizat rapoartele de sustenabilitate ale unor corporații din sectorul agri-food și m-am uitat plângând la documentare cutremurătoare despre industria animalieră și agricultura industrială.
Îngrijorată de ceea ce descopeream, am devenit întâi ovo-lacto-pesco-vegetariană (prin 2013, cred), apoi vegană (prin 2019). De atunci, am avut și câteva abateri: mi-am cumpărat din supermarket mâncare gătită, ovo-lacto-vegetariană, într-una dintre depresiile cu care m-am confruntat în pandemie; dar și o perioadă de două luni când am mâncat prăjituri cu miere din restaurantul în care făceam practică, ceea ce mi-a atras critici de ipocrizie, căci pledam să renunțăm la ea.
Mai aproape de prezent, am absolvit în 2023 un curs pentru bucătari profesioniști cu vegan chef Day Radley din UK, curs acreditat de Independent Cookery Schools Association “ICSA” (singura instituție de acreditare a școlilor de bucătari din UK). În prezent, sunt aproape de finalizarea unui curs de fotografie de mâncare la aceeași școală și mă zbat cu greu să avansez și la unul de nutriție.
Acestea sunt pe scurt experiențele care m-au determinat să gătesc în felul în care o fac astăzi. Ar mai fi de adăugat că mă străduiesc să integrez principiile zero waste și în bucătărie, precum și în alte aspecte ale vieții mele. Am avut și vremuri mai radicale, dar încă reușesc să evit mare parte dintre ambalaje, cumpărând ingrediente de la Magazin Zero Waste București și de la producători de legume organice sau produse în sistem regenerativ, precum bio&co și Sol și sufet. Mă mândesc că evit să trimit la groapă resturi alimentare pe care, când nu le pot evita, le transform în compost.
Sper să te inspir și te tine să integrezi mai multe plante în alimentație și obiceiuri alimentare cât mai sustenabile.
Îmi place să gătesc, dar și să mă bucur de mâncarea vegană pregătită de alții. Așa că m-am gândit să împărtășesc cu voi atât rețete proprii, cât și părerile mele despre ceea ce găsesc de mâncare prin oraș.
